Tezaure medievale din colectiile Muzeului National de Antichitati

din argint de tipul cu piramide din granule; pe un cub din foiţă de argint cu colţurile teşite s-au aplicat piramide din granule, la baza triunghiulară a acestora aflându-se lipit şi câte un fir răsucit; tortiţa de prindere este din sârmă groasă având la un capăt 5 spire din sârmă răsucită. La partea superioară a cercelului sunt aplicaţi 8 cilindri mici din sârmă, iar la capătul opus celui de unde se ridică tortiţa se află un inel (de suspendare) realizat dintr-o bandă înfăşurată ca un melc de două ori; sub el există un alt cilindru din sârmă. Prin inelul astfel obţinut e trecută o mică verigă de care este prins un lănţişor format din zale duble, tot de argint, rupt, lung 2 cm.

Cercei din argint, de formă cubică, lucraţi în filigran cu piramide din granule la colţuri; cu casete pe 5 feţe pentru pietre sau pastă sticloasă (la fiecare cercel se mai păstrează câte 3); în jurul casetelor sunt lipite sârme sub formă de romb; la mijlocul laturilor cubului sunt lipiţi cilindri din sârmă; tortiţa de prindere cu balama.

Cercel din argint, păstrat fragmentar, rupt pe jumătate şi fără tortiţă de prindere; pe corpul sferic central s-au aplicat piramide din granule şi mici cilindri din sârmă; lateral, o piatră albastră în casetă de aspect floral (cu 5 petale) cu mici granle.

Cercel din argint (împreună cu tortiţa prezentată mai jos), spart şi fără toartă; pe corpul sferic central s-au aplicat 3 plăcuţe pe care sunt fixate câte o piramidă centrală înconjurată de câte 6 mai mici realizate din granule, între ele fiind aplicată sârmă răsucită; partea superioară a corpului cercelului este decorată cu mici cilindri de sârmă. Toartă de cercel din argint (probabil a aparţinut acestui exemplar) cu balamaua ruptă; 5 spire răsucite înfăşurate la capătul opus balamalei.

Inel din bronz cu urme de argintare; verigă lamelară cu chaton discoidal sudat în 3 puncte pe verigă, central şi 2 laterale prin 2 mici lamele; chatonul uşor lobat în 6 este decorat prin incizie cu o rozetă în 2 cercuri concentrice, în jurul lor un motiv în vrejuri; pe verigă, la partea opusă chatonului, se află un buton.

G: 12,72 g

Inel din argint aurit cu verigă semicirculară; chatonul realizat prin lăţire sub forma unei casete parţial rupte şi piatra nu se mai păstrează; pe verigă, la partea opusă casetei, un buton decorat prin incizie; veriga este decorată lateral cu motive vegetale.

G: 29,82 g

Inel din argint cu slabe urme de aurire; veriga semicirculară lăţită spre chaton; chatonul realizat sub formă de trunchi de con; în centru se află încastrată o piatră roşcată (almandină?) pătrată; decorat pe tot corpul cu linii incizate, arabescuri, benzi de linii incizate; pe verigă la partea opusă chatonului se află un buton mic circular cu un motiv floral incizat.

sec. XVI

G: 2,98 g

Partea superioară a unui pandantiv clopoţel sau zurgălău din argint, de formă semisferică, cu tortiţa de prindere dintr-o bandă îngustă introdusă într-un orificiu şi sudată; la nivelul sudurii se află lipită o sârmă răsucită; diametrul este marcat cu un fir gros prelucrat în aşa fel încât imită răsucirea; partea inferioară nu se păstrează.

sec. XVI

G: 6,48 g

Cu partea superioară semisferică, cu tortiţa de prindere dintr-o bandă îngustă introdusă într-un orificiu şi sudată; partea inferioară tot semisferică, cu 4 orificii marginale şi unul central dreptunghiular la origine (azi deformat); diametrul este marcat cu un fir gros sub care sunt lipite granule dispuse în grupuri de câte 4; în interior se află mai multe granule pentru a scoate sunete prin scuturare. Conservat relativ bine, puţin turtit la partea inferioară.

sec. XVI

G: 4,77 g

Partea superioară a unui pandantiv sau a unui ac ornamental, de formă semisferică, decorată prin filigranare şi granule prin lipirea a 4 cercuri din sârmă răsucită; în interiorul fiecărui cerc alte 6 cercuri mai mici, 5 pe margine, unul în centru, în ele fiind câte o granulă (unele lipsesc din vechime); între cele 4 cercuri mari câte 3 cercuri mici cu granule; diametrul marcat prin sârmă răsucită; în axul calotei este lipit un cilindru din bandă înconjurat de 4 cilindri mici din sârmă şi granule.

sec. XVI

G: 1,73 g

Încheietoarea singură este partea cu cârlig, tot circulară şi cu aspect floral similar, dar cele 8 petale alternează cu 7 linii realizate în aceeaşi tehnică; dintre petale, 6 sunt perforate (dispuse 2 alternând cu câte una neperforată).

sec. XVI

G: 5,92 g

Încheietorile pereche sunt circulare şi cu aspect de floare: câmpul circular plat este mărginit de un fir răsucit, de-a lungul căruia, la exterior, sunt figurate câte 13 petale în relief, prin poansonare. Dintre petale, 9 sunt perforate (dispuse câte 3 alternând cu câte 2 neperforate), probabil pentru a crea un efect coloristic (lăsând să se vadă materialul pe care piesele erau prinse); cea cu cârlig are, la partea care o suprapune pe cea cu urechea de prindere, o casetă cu o piatră roşcat închis şi 2 frunze de metal. Ambele au în centru orificiul pentru sistemul de prindere de materialul suport, iar cea cu cârlig, în principiu mai solicitată la manevrare, 2 orificii suplimentare între şirul petalelor şi firul răsucit, pentru fixare.

sec. XVI

G: 1,78 g

Inel din argint aurit cu veriga din sârmă răsucită, montura din două cercuri din sârmă răsucită (la fel ca și veriga) lipite tangențial pe verigă; peste ele aflându-se lipit un trifoi cu patru foi din foiță supțire, care are trei casete cu aspect de floare(cu patru petale) cu pietre de culoare roșu închis.

sec. XVI

G: 1,20 g

Piesă de argint ce provine probabil de la partea superioară a unor pandative cilindrice, fie de ace ornamentale; cu partea superioară semisferică lucrată prin ajurare sub forma unei stele cu opt colțuri cu nervuri incizate sugerând frunze.

sec. XVI

G: 1,27 g

Piesă de argint ce provine probabil de la partea superioară a unor pandative cilindrice, fie de ace ornamentale; cu partea superioară semisferică lucrată prin ajurare sub forma unei stele cu opt colțuri cu nervuri incizate sugerând frunze.

sec. XVI-XVII

G: 9, 21 g

Având corpul sferic sudat la capătul unei tortițe, decorat la origine de jur-împrejur (pe axă verticală), pe trei rânduri, cu 12 casete de aspect floral (cu 4 petale pe rândul din mijloc și cu trei pe cele laterale), cu pietre colorate, alternând cu perle (albe) prinse în ace majoritatea drepte, iar unele mai lungi și arcuite; marea majoritate a pietrelor și o parte a perlelor sunt căzute din vechime; pe baza pietrelor păstrate se pot stabili că exemplarele din casetele de pe rândul din mijloc erau roșii, dar culoarea originală a celorlalte nu se poate cunoaște deoarece se păstrează doar cîteva mărgele verzi și albe, de formă nepotrivită cu cea a casetelor; pe corpul sferic sunt lipite și fire răsucitela partea unde tortița e lipită de corp și în partea opusă sunt sudate două plăcuțe aproximativ triunghiulare cu colțuri rotunjite pe care se află o montură din sârmă dispusă în bucle, peste care se află lipită o altă plăcuță decorată cu mici granule, cu o casetă în centru (nu s-a păstrat nici una din pietrele originale; una cuprinde o mică perlă) încadrată de trei ace pentru prins perle (majoritatea căzute); la capătul tortiței sunt înfășurate patru spore răsucite, iar celălalt un inel (de suspendare) realizat prin înfășurarea unei mici benzi. Unui cercel îi lipsește tortița.

sec. XVI-XVII

G: 8,74 g

Descriere:

Având corpul sferic sudat la capătul unei tortițe, decorat la origine de jur-împrejur (pe axă verticală), pe trei rânduri, cu 12 casete de aspect floral (cu 4 petale pe rândul din mijloc și cu trei pe cele laterale), cu pietre colorate, alternând cu perle (albe) prinse în ace majoritatea ddrepte, iar unele mai lungi și arcuite; marea majoritate a pietrelor și o parte a perlelor sunt căzute din vechime; pe baza pietrelor păstrate se pot stabili că exemplarele din casetele de pe rândul din mijloc erau roșii, dar culoarea originală a celorlalte nu se poate cunoaște deoarece se păstrează doar cîteva mărgele verzi și albe, de formă nepotrivită cu cea a casetelor; pe corpul sferic sunt lipite și fire răsucitela partea unde tortița e lipită de corp și în partea opusă sunt sudate două plăcuțe aproximativ triunghiulare cu colțuri rotunjite pe care se află o montură din sârmă dispusă în bucle, peste care se află lipită o altă plăcuță decorată cu mici granule, cu o casetă în centru (nu s-a păstrat nici una din pietrele originale; una cuprinde o mică perlă) încadrată de trei ace pentru prins perle (majoritatea căzute); la capătul tortiței sunt înfășurate patru spore răsucite, iar celălalt un inel (de suspendare) realizat prin înfășurarea unei mici benzi. Unui cercel îi lipsește tortița.

sec. XVI-XVII

G: 18,5 g

Inel având veriga în patru muchii cu capetele lățite și decorate; chaton în formă de floare cu 8 petale, sub formă de octogon în partea superioară unde se află montată o piatră verde deschis; petalele sunt decorate cu patru motive geometrice și vegetale în relief, repetate simetric (petalele situate pe aceeași axă poartă același ornament), cu slabe urme indicând umplerea fondului cu email negru; capetele verigii au decor în relief înalt - vrejuri generând volute.

sec. XVI-XVII

G: 5,90 g

Inel având verigă supțire semicirculară ușor lățită spre chaton; chatonul dreptunghiular sudat de capetele verigii, este decorat cu un brâu zimțat. Sub acest brâu sunt urme de email roșu. În interiorul casetei, o piatră incoloră fațetată (pare a nu fi fost cea originală pentru că nu are forma casetei, piatra fiind ușor ovală iar caseta dreptunghiulară). Capetele verigii spre lipitură se îngroașă treptat, fiind decorate cu motive vegetale, apoi se dezvoltă brusc sub o formă sugerând o insectă în zbor, probabil o buburuză după slabele urme de email roșu și albastru. Pe dosul chatonului, decorat în 4 câmpuri triunghiulare, 2 cu romburi incomplete cu spațiul dintre ele (fondul) umplut cu email albastru și cu 2 linii incizate; pe acestea din urmă sunt lipite captele verigii.

sec. XVI-XVII

G: 6,65 g

Inel având veriga semiovală lățită spre chaton și decorată prin incizie cu motive vegetale (vrej cu semipalmetă), cu urme de smalț negru pe traseul inciziilor; chatonul de formă alungită a fost distrus și a avut probabil o piatră.